Al doilea an de activitate

O altă sesiune parlamentară încheiată, un alt raport de activitate. Adevărat că vi-l prezint cu oarecare întârziere, însă această întârziere este datorată tocmai unei munci susţinute şi după încheierea activităţii în Camera Deputaţilor: nu e uşor să pui umărul la construirea unui nou partid. Însă, aşa cum s-a întâmplat la fondarea PLUS, este o etapă necesară, motivantă, mai ales că România are nevoie de REPER(E) de obiectivitate, profesionalism, echilibru, politicieni oneşti şi un nou proiect european.

Prima sesiune parlamentară a lui 2022 a stat sub semnul războiului din Ucraina şi a asaltului alianţei guvernamentale împotriva statului de drept, a economiei de piaţă şi salvarea plagiatorilor. Totuşi, în ciuda adoptării unor legi care ne întorc în timp, permit perpetuarea corupţiei şi prosperitatea rubedeniilor şi amicilor de partid, cred că am reuşit promovarea şi adoptarea unor acte normative esenţiale, menite să schimbe România.

Adoptarea şi promulgarea ulterioară a Legii interoperabilităţii este una dintre realizările la care am participat nemijlocit şi de care sunt mândru. Au fost zeci de ore de muncă în Comisia pentru tehnologia informaţiei, sute de ore dedicate de colegii din grupurile de lucru.  A fost un efort colectiv şi de durată şi reprezintă reforma de care cetăţenii aveau nevoie pentru a termina cu birocraţia apăsătoare, cu acele cozi din spatele căruia te priveşte un funcţionar plictisit şi la care îţi pierzi orice speranţă că România se va schimba.

Dar am sărit direct la activitatea de adoptare a legilor, la activitatea de plen. Înainte de a fi aprobate, legile sunt dezbătute şi amendate în comisii. Vă spuneam deja că am lucrat la Legea interoperabilităţii în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, al cărei membru sunt de la începutul mandatului parlamentar. Activitatea de aici m-a adus în această primăvară la Cluj pentru o serie de întâlniri care au scopul de a fundamenta colaborarea cu mediul academic şi companiile private. Cluj Innovation Park şi Centrul de Cercetare și Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative – CETATEA au fost două dintre obiectivele vizitate şi cu ai căror specialişti am analizat progresele şi experimentele în robotică, gaming şi testarea produselor de înaltă tehnologie.

Chiar dacă profesioniştii din oraşul transilvan m-au surprins prin profesionalism şi dedicaţie, nici Timişoara, oraşul meu, nu este mai prejos când vine vorba de implicare şi plăcerea descoperirilor în ştiinţă, întâlnirile avute cu studenţii pasionaţi de IT şi robotică de aici fiind o extraordinară dovadă că generaţiile mai tinere au resursele necesare unui progres continuu.

Alături de colegi din Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, ambasada României la Londra şi ANCOM, am participat la două întâlniri în capitala Marii Britanii, atât cu membri ai fostului guvern Johnson, inclusiv cu domnul Chris Philp, ministrul pentru Tehnologie şi Economie Digitală, unde am avut în vedere colaborarea cu autorităţile de aici pentru realizarea cloudului guvernamental, cât şi cu reprezentanţi ai antreprenorilor români de aici.

A doua comisie în care activez este cea pentru politică externă din Camera Deputaţilor, unde sunt mai nou, adică doar din cursul acestei sesiuni parlamentare. Dacă pentru TIC (astfel denumim Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) mă recomandă profesia şi activitatea mea anterioară lui decembrie 2020, în Comisia pentru politică externă am ajuns datorită deschiderii pentru dialog, implicării în grupurile de prietenie şi studiului individual constant a geopoliticii. Chiar dacă nu este atât de cronofagă precum cea dintâi, Comisia pentru politică externă presupune implicarea în raporturile internaţionale, audierea ambasadorilor, organizarea de întâlniri diplomatice.

Cum v-am informat deja, faptul că deţin preşedinţia Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Slovenia şi implicarea în organizarea de întâlniri cu reprezentanţii acestei ţări, a avut drept consecinţă vizita  Excelenţei Sale, Doamna Lea Stancic, la Timişoara în cursul lunii iunie.

În calitatea de membru al Comisiei pentru politică externă am participat la întâlnirea cu delegaţia parlamentară a Iordaniei la Bucureşti. Pentru a înţelege efectul pe care războiul din Ucraina îl are asupra întregii lumi, subliniez că unul din punctele de pe ordinea de zi a acestei reuniuni a fost tocmai posibilitatea ca ţara noastră să livreze cereale statului prieten din Orientul Mijlociu.

Atunci când coaliţia de guvernare are o confortabilă majoritate parlamentară – creată, cum ştim, printr-o alăturare nefirească politic, dar justificată de interesul pentru furtul banului public, între liberali şi socialişti – devine dificil să reuşeşti votarea unor legi considerate de noi necesare. Pe de altă parte, majoritatea îşi poate impune propriile acte normative sau amendamente după bunul plac în ciuda opoziţiei noastre. Astfel s-a întâmplat cu desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi înfiinţarea instituţiei care să o înlocuiască, „desenată” de doamna Laura Vicol, cunoscută în mass-media drept avocata interlopilor, ori numirea la Curtea Constituţională a procurorului Bogdan Licu.

Totuşi, presiunea pe care o putem pune, chiar din opoziţie, atunci când ne e alături societatea civilă sau organizaţiile profesionale, are efect. De exemplu, propunerile nocive care se doreau a fi aduse la Legea contabilităţii au rămas la stadiul de intenţie fiindcă, alături de reprezentanţii profesiilor liberale a căror activitate ar fi fost grav afectată, am luat poziţie fermă de la tribuna Camerei.

Fiindcă am ajuns şi la punctul destinat luărilor de cuvânt, pe lângă combaterea modificărilor Legii contabilităţii am susţinut verificarea de către Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a modului în care societăţile de distribuţie a energiei electrice îşi îndeplinesc obligaţiile de extindere şi modernizare a reţelelelor electrice. Cum am arătat, cetăţenii mi-au sesizat în numeroase rânduri fluctuaţiile de tensiune şi întreruperile de curent, iar companiile renunţarea la unele planuri de extindere sau obligaţia donării către societăţile de distribuţie a capacităţilor realizate din fondurile proprii, fapt ce echivalează cu exproprierea. 

Am vorbit de la tribuna Parlamentului şi despre necesitatea modificării normelor metodologice prin care se gestionează timbrul monumentelor istorice şi am propus ministrului Culturii modificarea unor paragrafe fără sens din aceste norme pentru ca accesibilitatea la sumele adunate din aplicarea acestui timbru să poată fi utilizate mai bine pentru refacerea şi repararea patrimoniului în suferinţă. Trăiesc de o viaţă în Fabric, cartierul istoric al Timişoarei, şi, de câte ori ies din casă, îmi dau seama câtă nevoie au comorile de arhitectură de aici de bani şi profesionişti care să le redea strălucirea de odinioară.

Am organizat la Timişoara, alături de alţi colegi deputaţi întâlniri cu mediul de afaceri şi profesionişti pentru dezbaterea proiectului de lege privind clasele de acţiuni şi a celui privind compensarea între sumele datorate de angajator statului (CAM, impozit pe salarii, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, contribuţia de asigurări sociale) şi sumele aferente concediilor medicale.

Fiindcă nu mi-au plăcut politicienii care se plimbau câteva zile pe lună la Bucureşti şi uitau de circumscripţia care le-a acordat mandatul, cred că o bună parte a activităţii de parlamentar trebuie să se desfăşoare în teritoriu, alături de oamenii care m-au ales: joia, vinerea şi, uneori,, chiar sâmbăta, aproape în fiecare săptămână, am fost prezent în teritoriu pentru audienţe şi întâlniri cu colegii din comune.